REPÚBLICA DEMOCRÁTICA DE TIMOR-LESTE

REPÚBLICA DEMOCRÁTICA DE TIMOR-LESTE

DIPLOMA MINISTERIAL

430/11/DM/XI/10

Kona-ba : EMPRENDIMENTU TURISMO NATURAL iha ZONA UTILIZASAUN AREAS PROTEGIDAS no PARQUE NACIONAL





Tetu :



a. Katak areas protegidas no Parque Nacional hanesan grasa no konfiansa husi maromak ba nasaun no povo Timor-Leste hodi utiliza lolos no matenek ba sociedades nia moris diak;



b. Katak Areas Protegidas no Parque Nacional nudar rekursus naturais ho nia valor ne'ebe as, persisa kuidadu nia sustentabilidades no utiliza ba aktividade turismo natural;



c. Katak utilizasaun Areas Protegidas no Parque Nacional ba aktividade turismo bele realiza liu-husi aktividade emprendimentu turismo natural;



d. Katak atu implementa emprendimentu turismo natural ne'e la'o ho diak hodi la estraga Areas Protegidas no Parque Nacional no implementasaun ba Konstitusaun RDTL, Artigu 6, Alinea f no g kona-ba Protege Meio-Ambiente no Preserva Rekursus Naturais, hare katak persisa regula emprendimentu turismo natural ne'e ho diploma ministerial;



Refere ba :



1. Artigu 6 alinea f no g Konstitusaun RDTL 2002;



2. Parte 2.1 Regulamentu UNTAET N�meru 19 Tinan 2000 kona-ba Zonas Protegidas;



3. Parte i Artigu 3 Decreto Lei N�meru 1 Tinan 2003 kona-ba Rico Soi Publico;



4. Resolusa��o do N�meru 8 Tinan 2007 kona-ba Cria��o Parque Nacional Nino Konis Santana;



5. Resolusa��o do N�meru 9 Tinan 2007 kona-ba Politica, Planeamento e Estrategias Florestais;



6. Artigu 2 aline b no c, Artigu 17 alinea o Decreto Lei Governo N�meru 18 Tinan 2008;



7. Livro II titulu III kapitulu III seksaun II Decreto Lei N�meru 19 Tinan 2009 kona-ba Kodigo Penal RDTL





HAKOTU :



Hatu'ur :



Diploma Minist�rial Kona-ba : Emprendimentu Turismo Natural iha Zona Utilizasaun Areas Protegidas no Parque Nacional

KAPITULU I

DISPOZISAUN JERAL



Artigu 1



Definisaun iha Diploma Minist�rial ne'e maka :



1. Emprendimento turismo natural katak aktividade ida atu kria infra-estruturas turismo iha zona utilizasaun areas protegidas no parque nasional baseia ba plano jestaun.



2. Turismo natural katak buat hotu ne'ebe iha relasaun ho aktividade turismo natural, inklui emprendimentu objektu no atraksaun turismo natural nomos emprendimentu sira seluk ne'e be iha relevansia ho sektor refere.



3. Aktividade turismo natural katak aktividade viajem ka aktivi-dade balun ne'ebe hala'o ho voluntariamente no provizoria-mente ho motivu atu goja atrasaun uniku no beleja natural iha areas protegidas no parque nasional.



4. Zona utilizasaun areas protegidas no parque nacional maka area ne'ebe determina ona nudar fatin turismo natural no ba visitantes sira atu visita.



5. Plano jestaun katak plano ida jeral atu jere areas protegidas no parque nasional ne'ebe formula husi Diresaun Nacional Floresta.



6. Plano servisu emprendimento turismo natural katak planu ida kona-ba aktividade atu atinje abjektivu emprendimentu turismo natural iha area referida, ne'ebe prepara husi emprezario turismo baseia ba plano jestaun.



7. Diresaun Nacional Floresta katak Diresaun ne'ebe respon-sabiliza ba sektor florestal.



Artigu 2



(1) Emprendimentu Turismo natural hala'o tuir prinsipius kon-servasaun rekursus naturais biolojiku no nia ekosistema.



(2) Emprendimentu turismo natural nia objektivu atu hasa'e utilizasaun atraksaun uniku no beleja natural iha zona utilizasaun ares protegidas no parque nacional.



KAPITULU II

EMPRENDIMENTU TURISMO NATURAL



Artigu 3



(1) Implementasaun emprendimentu turismo natural hala'o iha zona utilizasaun areas protegidas no parque nacional;



(2) Emprendimentu turismo natural ne'ebe refere ona iha alinea (1) maka empresas infra-estruturas turismo natural.



(3) Tipu empresa infra-estruturas turismo natural ne'ebe refere iha alinea (1) ne'e inklui:



a. akomodasaun, hanesan baraka turismo, akampamentu, karavana, alojamentu;

b. fatin ai han lokal;



c. fasilidades ba visitantes;



d. transporte ba visitantes;



e. souvenir;



f. objektus turismo kultural.



Artigu 4



Emprendimentu infra-estruturas turismo natural ne'ebe refere iha Artigu 3, alinea 3 implementa ho kondisaun hanesan tuir mai:



a. dezenvolvimentu turismo natural maksimu 10% (pursentu sanulu) husi total area zona utilizasaun areas protegidas no parque nacional;



b. modelu konstrusaun ho motivu arkitektura kultura iha area ne'ebe refere;



c. labele transforma beleza natural iha area ne'ebe refere.



Artigu 5



(1) Emprendimentu turismo natural bele hala'o husi koopera-tiva, empresa privada ka empresa pesoais.



(2) Emprendimentu turismo natural ne'ebe refere iha alinea (1) bele implementa wainhira hetan ona lisensa emprendimentu.



(3) Lisensa emprendimentu turismo natural ne'e sei hetan husi Direktur Nasional Floresta wainhira hetan ona razaun tekniku husi tekniku profesional relevantes hodi tetu viabilidade empresa no konhesimentu husi autoridades lokais iha area ne'ebe refere.



(4) Dispozisaun sira kona-ba prosedimentu no rekizitus kon-sensu permisaun ne'ebe refere iha alinea (2) ne'e sei regula iha regulamentu Direktur Nacional.



Artigu 6



(1) Emprendimentu turismo natural ne'e permite ba durasaun tempu maksimu tinan 25 tuir tipu negosio.



(2) Emprendimentu turismo natural ne'ebe nia durasaun tempu hotu ona, bele halo renovasaun rekizitu hodi prolonga nia durasaun.



(3) Dispozisaun sira konaba rekizitu no konsensu rekizasaun emprendimentu ne'ebe refere iha alinea (1) no alinea (2) sei regula iha regulamentu Direktur Nacional.



Artigu 7



Emprendimentu turismo natural la aturiza atu:



a. kolateraliza area ne'ebe dezenvolve;



b. transfere lisensa emprendimentu molok hetan autorizasaun husi Direktur Nacional.

Artigu 8



Emprendimentu turismo natural la fo direito proprietario no arendatario ba areas protegidas no parque nacional.



KAPITULU III

DIREITO NO DEVER



Artigu 9



Empresarios Turismo natural iha direito atu :



a. jere infra-estruturas turismo natural baseia ba tipu komersio ne'ebe refere iha lisensa komersio;



b. simu kompensasaun husi visitantes ne'ebe uza meritu nego-sio sira iha.



Artigu 10



Empresarios turismo natural iha dever :



a. halo no entrega plano servisu emprendimentu baseia ba plano jestaun ba Direktur Nacional;



b. hala'o servisu real iha duransaun tempu fulan 12 durante hetan lisensa;



c. konstru� fasilidades no infra-estruturas turismo no promove tuir plano servisu emprendimentu ne'ebe aprova ona;



d. fo servisu ba ema tuir nia especialidades no tuir tipu nego-sio;



e. involve komunidade sira ne'ebe hela iha area konservasaun natural iha aktividade negosio;



f. halo no hato'o relatorio periodikamente kona-ba implemen-tasaun servisu negosio ba Direktur Nacional;



g. rehabilita sasan balun ne'ebe destrui tamba nia aktividades negosio;



h. garante estabilidade no normas ba visitante sira;



i. asegura sustentabilidade funsaun area konservasaun natural;



j. selu taxa emprendimentu turismo natural no retribusaun tuir resultadu negosio



Artigu 11



(1) Dispozisaun kona-ba kuantidade taxa, retribusaun no rekizi-tus retribusaun sei regula iha Diresaun Nacional wainhira hetan tiha konkordansia ho ministro ne'ebe tutela ba sektor finanseiro.



KAPITULU IV

ORIENTASAUN



Artigu 12



(1) Orientasaun no supervisaun emprendimentu turismo natural hala'o atu nune'e utilizasaun areas protegidas no parque nacional tuir nafatin objektivu ne'ebe determina ona.



(2) Ejekusaun orientasaun emprendimentu turismo natural ne'e hala'o liu husi regulamentus, orientasaun, akonselamentu no reprensaun.



(3) Ejekusaun supervisaun emprendimentu hala'o liu husi investigasaun direktu no/ka estudu relatorio aktividades ne'ebe halo husi empresarios turismo natural



(4) Dispozisaun kona-ba orientasaun no supervisaun ne'ebe refere iha alinea (2) no (3) sei regula husi Direktur Nacional.



KAPITULU V

EKSPIRASAUN LISENSA EMPRENDIMENTU TURISMO NATURAL



Artigu 13



(1) Lisensa emprendimentu turismo natural ne'e ekspira tamba:



a. Periodu tempu ne'ebe fo hotu ona;



b. Revogadu husi Direktur Nacional nudar sansaun ne'ebe biban ba empresarios turismo natural;



c. devolvidu husi emprezariu turismo natural ba Governo, molok periodu tempu ne'ebe fo ne'e hotu.



(2) Ekspirasaun lisensa emprendimentu turismo natural ne'ebe refere iha alinea (1) la elimina responsabelidade emprezariu atu :



a. selu hotu dividas resultadu operasionais no respon-sabelidade ba impostu estadu sira seluk;



b. hala'o hotu dispozisaun sira ne'ebe estabelese ona, to'o lisensa emprendimentu turismo natural ne'e remata.



(3) Dispozisaun kona-ba ekspirasaun lisensa emprendimentu turismo natural ne'e sei regula husi Direktur Nacional.



Artigu 14



(1) Wainhira ekspirasaun emprendimentu turismo natural ne'ebe refere iha Artigu 13 maka infra-estruturas bens-imoves turismo natural nian ne'ebe iha area konservasaun natural, sai propriedade estadu.



(2) Dispozisaun sira seluk kona-ba tranzisaun propretario ba infra-estruturas ne'ebe refere iha alinea (1) sei regula husi Direktur Nacional.



KAPITULU VI

SANSAUN



Artigu 15



(1) Lisensa emprendimentu turismo natural sei revoga wainhira emprezariu :

a. La selu dividas resultadu operasionais iha periodu tem-pu ne'ebe determina ona;



b. La hala'o aktividade real iha durasaun tempu fulan 12 desde hetan permisaun;



c. La entrega plano servisu emprendimentu ne'ebe determina ona;



d. Abandona nia negosio molok periodu tempu ne'ebe fo ne'e hotu;



e. Viola dispozisaun krime iha regulamentu UNTAET N�-meru 19 tinan 2000 kona-ba kuidadu areas protegidas reserva natural ho nia ekosistema, regulamento UNTAET N�meru 17 tinan 2000 konaba Proibi tesi ai no eksporta ai husi Timor-leste no Resolusaun N�meru 8 Tinan 2007 kona-ba Cria��o Parque Nacional Nino Konis Santana



f. Transferensia lisensa emprendimentu turismo natural ba parte seluk la ho aprovasaun Direktur Nacional;



g. Implementa aktividade turismo natural ne'ebe kontra valor konservasaun, relijiosa, kultura nasaun, desensia no normas jerais;



h. La hala'o advertensia eskrita husi Direktur Nacional ne'ebe fo ona dala tolu tui-tuir malu.



(2) Dispozisaun sira seluk kona-ba lala'ok revogasaun lisensa emprendimentu turismo natural ne'ebe refere iha alinea(1) ne'e sei regula husi Direktur Nacional.



Artigu 16



(1) Emprezario turismo natural ne'ebe la rehabilita danifikasaun sira refere iha Artigu 10 pontu (g) no/ka tamba emprezariu nia aktividade hamosu destroisaun area konservasaun natural sei kona kompensasaun tuir todan no intensidade danifikasaun.



(2) Kompensasaun ne'ebe refere iha alinea (1) la halakon aku-zasaun krime ba violasaun ne'ebe emrezariu halo tuir dispozisaun lei ne'ebe vigora.



KAPITULU VII

TRANSFERENSIA



Artigu 17



Ho estipulasaun diploma ministerial ne'e, maka lisensa sira kona-ba emprendimento turismo natural ne'ebe fo ona, iha durasaun tempu tinan ida hahu diploma ministerial ne'e vigor tenke koinside ho buat hotu ne'ebe konsagra ona iha diploma ne'e.







KAPITULU VIII

Dispozisaun Final



Artigu 18

Tama iha Vigor



Diploma ministerial hahu vigor iha loron 26 de Novembru de 2010



Regula iha Dili,



Loron 26 de Novembru de 2010





MENISTRO DA AGRICULTURA E PESCAS

REPUBLICA DEMOCRATICA DE TIMOR-LESTE





Mariano ASSANAMI Sabino